Te invit la joc! Fa-ti firma virtuala si castiga bani

Saturday, October 29, 2011

Agritech Holding - cultura cartofului de vara

http://agritech.ro/index.php/culturi_agricole/detalii/35
Tehnologia culturii cartofului pentru consum de vara conform celor de la AGRITEC HOLDING 
Amplasarea culturii, locul in asolament si fertilizarea de baza este identica cu cea prezentata la cartoful timpuriu.
Primavara se administreaza ingrasamintele cu azot 80-100 hg s.a./ha si se pregateste patul germinativ cu grapa cu discuri.
Pentru plantare se folosesc tuberculi neincoltiti din soiurile semitimpurii, prezentate. Tuberculii trebuiesc sortati pe cele doua fractii (35-45 mm si  45-55 mm). Plantarea are loc in perioada 10-25.III, pe teren nemodelat la distante de 61-70 cm intre randuri si 22 cm pe rand, folosind utilajele Mondial, Auto-Kuca,  Kverneland. Desimile ce se realizeaza sunt de 65-75 mii plante/ha. Adancimea de plantare este de 3-5 cm pentru fractia mica si de 5-8 cm pentru fractia mai mare. Concomitent cu plantarea se face si  bilonarea, realizand o inaltime a bilonului de 10-12 cm deasupra tuberculilor. Lucrarile de intretinere sunt identice cu cele prezentate la cartoful timpuriu.
Recoltarea  se face manual pe suprafete mici si mecanizat pe suprafete mari, incepand cu 20 iunie-31 august. Productia se valorifica imediat sau se pastreaza cel mult doua saptamani in depozite speciale prevazute cu ventilatie.
Productia ce se obtine la cartoful de vara este de 18-20 t/ha.

Thursday, October 27, 2011

Metode de aplicare a ingrasamintelor


 Efectul scazut al unor ingrasaminte se datoreaza metodelor nepotrivite de
incorporare. Substantele nutritive trebuie sa se gaseasca in zona
radacinilor active ale plantelor, Ori sistemul radicular nu este acelasi
 1a toate plantele si chiar la aceeasi planta se schimba foarte
mult de la rasarire pina la maturitate. Unele plante au cea mai
mare parte din radacini raspandite in stratul de la suprafata solului,
pe cind la altele radacinile merg adinc in pamint.
Din aceasta cauza adancimea la care se ingroapa ingrasamintele trebuie sa se schimbe de la
o planta la alta, dupa adancimea de dezvoltare a sistemului radicular

La plantele care se seamana in randuri distantele trebuie sa tina seama in afara de adancimea de patrundere a radacinilor in sol si de raza pana la care se raspandesc fata de tulpini.

Pentru a satisface aceasta cerinta si tinand seama de cerintele biologice ale plantelor in sol in mai multe straturi adica o parte mai in profunzime, o parte mai spre suprafata si o pare chiar la suprafata solului.
Pentru aceasta se practica ingrasarea inainte de semanat si  ingrasarea o data cu semanatul

Monday, October 24, 2011

Faina de oase

Se obtine prin macinarea oaselor dupa ce li s-a scos grasimea si cleiul Aspect: praf alb murdar.miros: unneori miroase a carne stricata, nu are gust Pretabilitate pe sol: pe soluri acide ca ingrasamant de baza

Termofosfat

Se obtine prin incalzirea fosforitilor cu nisip si soda latemperatura de 1000-- 1100 grade celsiu Aspect- praf deculoare cenusie, asemanatoare cimentului, fara miros,gust fad, Pretabilitate pe sol: pe cele acide si usor acide ca ingrasamant de baza

Precipitatul

Aspect - pulbere alba uscata, faramicioase, fara miros, gust fad Pretabilitate- pe toare solurile ca ingrasamant de baza

Superfosfat dublu

Superfosfat concentrat - nu are miros, gust acru Se preteaza pe toate tipurile de sol ca ingrasamant de baza, pe randuri la uib si in timpul vegetatiei

Sunday, October 23, 2011

Solurile saraturate, orezarii , apa de irigatie


Norma udarii de spalare - este volumul de apei care, impreuna cu
rezerva finala a apei si precipitatiile utile de iarna, trebuie sa asigure colectarea
in reteaua de evacuare a unui anumit volum de apa drenata prin sol,
in raport cu gradul de spalare a sarurilor urmarit. Volumul de apa drenata
prin sol si colectata in reteaua de evacuare constituie norma de evacuare (D).
Efectiv norma udarii de spalare este formata din insumarea normei de
udare necesara pentru umezirea solului la capacitatea de timp pentru apa
pâna la nivelul freatic si a normei de evaeuare.
In tehnica moderna, apliearea udarilor de spalare este conditionata de
existenta unei retele de desecare. In acest sens, din punct de vedere economic,
amenajarea terenurilor saraturate ca orezarii se preteaza cel mai bine
la aplicarea udarilor de spalare ca mijloc deosebit de eficient si rapid pentru
ameliorarea acestor terenuri. Legostaev-  nu recomanda in anul 1951
amenajarea terenurilor puternic saraturate ca orezarii, din cauza pericolului
saraturarii terenurilor vecine prin ridicarea nivelului freatic in aceste terenuri.
Experienta mai recenta arata insa ca orezariile se pot izola de terenurile
vecine prin retele periferice de drenaj. In acest sens se poate cita
efectul izolant al unui canal colector cu adincimea normala din orezaria
Luciu-Giurgeni (reg. Bueuresti), situata in lunca Dunarii. Folosirea drenaj
ului vertical, in special prin experienta câstigata in India si U.R. S.S. in
acest sens, deschide in ultima vreme perspective deosebit de  promitatoare.
Udarile de spalare se impart, dupa terminologia sovietica, in capitale
si profilactice. Udarile de spalare capitale se aplica la luarea in cultura
a· terenurilor puternie saraturate si au un caraeter curativ. Se aplica 1 ···3
ani, cu norme mari in urmatorii 10 ... 15 ani, pe soluri initial foarte saraturate, udarile de spalare se dau cu norme mai mici, pentru indepartarea
sarurilor acumnlate in cursul perioadei de vegetatie si au  un caracter profilactic.
Spalarea se face in sezonul rece al anului, toamna si iama, când
apa freatica este coborita si evaporatia minima

Dupa M.Botzan

Friday, October 21, 2011

Superfosfat simplu- ingrasamant chimic


Se fabrica din foforiti c acid sulfuric in cantitate de pana 5%,
Aspect exterior- praf sau granule albe, albe cenusii, uneori ume la aspect mai ales cand are o aciditate libera mai mare. Are miros acru
Pretabilitate - pe toate solurile ca ingrasamant de baza, pe randuri la cuib sau in timpul vegetatiei.

S-ar putea sa-ti placa si COMPOSTUL INGRASAMANT NATURAL - http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostul-ingrasamant-organic-natural.html

Tuesday, October 18, 2011

Tipuri de sol irigat


Primul tip de sol - Solul, alimentat numai din precipitatii si prin irigatie,
este separat de pinza freatica. printr-un orizont mort. Apa primita de sol se
consuma prin evaporatie de la suprafata solului (pierderi neproductive) si
prin transpiratia culturilor (consum productiv). In acest caz tipul de bilant
al apei din solul irigat se poate numi in circuit inchis, in comparatie cu
celelalte doua tipuri.
In al doilea caz solul este alimentat nu numai cu apa din precipitatii
si de irigatie, ci si cu apa ce se ridica capilar, sau hidrostatic si capilar,
din pinza freatica. In anumite perioade ale anului o parte din apa de precipitatii
se poate pierde in pinza freatica, alimentind-o. si apa de irigatie
poate alimenta pânza freatica, uneori inevitabil cum este in general cazul
orezariilor, alteori in mod defectuos in cazul unei irigari nerationale a altor
culturi decât orezul. Acest tip de bilant al apei din sol se poate numi in
circuit deschis cu alimentare freatica.
In cazul al treilea, pe terenuri saraturate in curs de ameliorare, norma
de irigatie se da in exces fata de capacitate a de inmagazinare pentru apa
a solului, in scopul de a spala sarurile aflate in exces vatamator si de a
le indeparta prin intermediul unei retele de drenaj sau evacuare. In acest
caz reteaua de alimentare pentru irigatie este dublata de o retea de desecare.
Pc aceste soluri tipul de bilant al apei se poate numi in circuit deschis
de spalare.
Tipul de bilant in circuit inchis se poate caracteriza prin urmare printr-o
ecuatie generala in care la primiri se iau in considerare precipitatiie atmosferice
si norma de irigatie, iar la iesiri consumul total al apei din sol prin
evaporatie si transpirape.

Sunday, October 16, 2011

Lista producatorilor de vin membri APEV

Membrii APEV Agricola Stirbey Alcovin - Vinuri de Macin Budureasca Casa Panciu Corcova Crama Ceptura Crama Girboiu Crama Oprisor Cramele Halewood Cramele Recas Domeniile Boieru Domeniile Sahateni Domeniul Coroanei Segarcea Jidvei Lacerta Winery Murfatlar Romania Senator Wine S.E.R.V.E. Vie-Vin Vinju Mare Vigna Petro Vaselo Vinarte Vincon Vrancea Wine Princess Alti producatori Bucium Iasi Casa DAVINO Casa de Vinuri Husi Casa de Vinuri Pietroasa Casa Vinului Mures Cotnari DVFR Fruvimed Veritas Panciu Vinvico Institute si statiuni de cercetare ICDVV Valea Calugareasca SCDVV Dabuleni SCDVV Iasi SCDVV Minis SCDVV Stefanesti - Arges SD Banu Maracine

Lucrari agricole luna octombie


Octombrie
  • temperatura medie   10-12 grade C
  • media precipitatiilor   40- 45 mm/mp
  • Lucrari:
    • se executa araturi pentru insamantarile de toamna si se pregateste terenul pentru orzul si graul de toamna, secara pentru boabe se insamanteaza intens cerealele de toamna in toate zonele judetului. Toate semintele folosite la insamantat trebuie certificate si testate impotriva bolilor si daunatorilor
    • se continua recoltarea porumbului boabe, sfeclei si altor culturi cu o perioada lunga de vegetatie.
    • se continua eliberarea terenului de resturi vegetale si efectuarea araturilor de toamna cu incorporarea gunoiului de grajd.
    • in legumicultura, pomicultura si viticultura se continua lucrarile de recoltare a legumelor de sezon, a fructelor si strugurilor pentru masa si vin.
Pemtru alte lucrari agricole de pe parcursul anului va rugam vizitati blogul lui Raul 

CLASIC ASOCIATIA PENTRU INDUSTRIE SI COMERT DIN CLUJ SRL


Street
Aleea SCARISOARA
Town
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
Apartment
11
Area of the town
0
Headquarter telephone number
0744-794802
Mobile phone 2
0744-794802

ASOCIATIA VANATORUL SI PESCARUL PRAHOVEAN SRL


Street
Str. TOMA CARAGIU
Town
MUNICIPIUL PLOIESTI
Area of the town
0
Headquarter telephone number
0244-519521
Permanent phone number 1
0244-519521

ASOCIATIA LEGUMICOLA CRISUL ALB SRL


Street
Str. AUREL VLAICU
Town
ORAS INEU

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE BLEJOI SRL


Street
Str. GARII
Town
SAT BLEJOI, COMUNA BLEJOI
Area of the town
0
Headquarter telephone number
0740-064408
Permanent phone number 2
0244-410954
Mobile phone 1
0740-064408

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE SERV SRL


Street
Str. AVRAM IANCU
Town
SAT FLORESTI, COMUNA FLORESTI
Area of the town
0
Headquarter telephone number
0264-265018
Permanent phone number 1
0264-265018
Permanent phone number 2
0264-265666
Fax
0264-265865

ASOCIATIA AGRICOLA A VECINATATILOR SNC

Contact Str. APOLDU DE SUS, 432
SAT APOLDU DE SUS, ORAS MIERCUREA SIBIUL, Sibiu
0269-534185

Asociatia Romana a Carnii


Asociatia Românã a Cãrnii este organizatia profesionalã care reprezintã
interesele industriei de prelucrare a cãrnii.
ARC s-a format în 1999, prin unirea dintre ROCARNE (1993) si ASIC (1995), având ca membri 50 societãti comerciale care realizeazã peste 60% din productia nationalã de mezeluri.
Misiunea sa este promovarea dezvoltãrii industriei române de prelucrare a cãrnii, prin:
- lobby pentru influentarea pozitivã a deciziilor legislative;
- informarea membrilor asupra tendintelor de pe piata internã, europeanã si mondialã;
- pregãtirea companiilor autohtone pentru intrarea pe piata comunitarã;
- includerea membrilor în programele de asistentã interne si externe;
- transmiterea informatiilor privind noutãtile comerciale, juridice, tehnologice





contact: 
ASOCIATIA ROMANA A CARNII
B-dul Bucurestii Noi nr. 118, cod 012366, sector 1, Bucuresti
Tel:021 / 66 77 406 ;
Tel/Fax:021 / 66 77 407
E-mail:office@rma.ro

Asociatia Crescatorilor de Suine din Austria


Asociatia Crescatorilor din Austria (V.Ő.S.) 

 Scurt Istoric VÖS

Asociaţia crescătorilor de suine din Austria (VŐS) dispune de o reţea foarte densă de crescători şi staţiuni de însămânţare care se întinde pe întreg teritoriul Austriei, fiind astfel în stare să ofere animale de reproducţie şi material seminal de prima categorie.
Asociaţia a fost fondată acum 60 de ani şi este o asociaţie menită să ajute creşterea şi reproducerea animalelor, precum şi vânzarea porcilor de reproducţie. In numele asociaţiilor crescătorilor de porcine din întreaga Austrie, VŐS a pus bazele şi furnizează un program pentru dezvoltarea ţărilor din Europa de Est. Nu numai datorită existenţei îndelungate pe piaţă a firmei VŐS, dar şi datorită performanţelor obţinute de membrii şi clienţii acesteia, firma VŐS este îndreptăţită şi calificată să presteze servicii de consultanţă în ceea ce priveşte toate problemele de producţie a porcilor, începând de la construcţia grajdurilor, modalităţi de hrănire a porcinelor, modalităţi de administrare a activităţii într-o fermă, probleme de microclimat din grajd (temperatura, umiditatea, puritatea aerului) care să asigure sănătatea porcilor şi igiena mediului în care trăiesc, şi nu în ultimul rând probleme legate de înseminare artificială. Serviciile sunt bazate pe un sistem computerizat ce ofera asistenţă permanentă clienţilor.

http://www.pig.at
Mai multe detalii pe site 

Asociatii ale Crescatorilor de Suine


Una dintre aceste asociatii este
ACSA este acronimul pentru Asociatia Crescatorior de Suine Autorizati
Aceasta asociatie are drept obiectiv cresterea competivitatii si inbunatatirea performantelor obtinute de crescatorii de suine prin schimbul de experienta, marketing si comunicare

Misiunea:

  • Maximizarea performantelor la cresterea suinelor in Romania
  • Asocierea crescatorilor de suine
  • Reprezentarea intereselor crescatorilor de suine din Romania

Tintele noastre

  • Protejarea intereselor crescatorilor de suine autorizati
  • Reprezentativitate la nivel regional
  • Reprezentativitate la nivel national
  • Comunicare eficace
  • Schimb reciproc avantajos de experienta
  • Dezvoltarea celor mai bune practici in cresterea suinelor
  • Constanta in prezenta pe piata

Actiunile prin care vom reusi sa ne indeplinim scopurile

  • Organizarea asociatiei la nivel local si regional
  • Adoptarea codului de bune practici ACSA
  • Realizarea unei platforme electronice de comunicare si informare
  • Corelarea cu practicile Europene
  • Identificarea si reprezentarea intereselor comune
  • Protejarea intereselor crescatorilor de suine autorizati

Obiectivele:

Realizarea unei comunicari regulate si eficace, diseminarea rezultatelor pozitive.

Obiective masurabile:

  1. Numarul de membri la nivel regional si national
  2. Realizarea unei platforme electronice de comunicare si informare
  3. Numarul de masuri implementate ca urmare a propunerilor efectuate
  4. Gradul de protejare a intereselor membrilor ACSA
  5. Tratarea riscurilor la care sunt expusi crescatorii de suine 

Rezultatele:

Rezultatul final al activitatii membrilor ACSA il reprezinta suinele ajunse la 110-120 kg si livrate catre abatoare.
Valorificarea profitabila pentru membrii ACSA si corelarea cotatiilor pietii din Romania la nivelul cotatiilor din Europa.
Eliminarea practicilor speculative cu impact negativ asupra membrilor ACSA

Constrangeri si riscuri

Ca orice activitate in domeniul zootehnic, activitatea de crestere a suinelor este supusa unor severe constrangeri si riscuri, care isi au sursa atat in factori obiectivi ( ce nu sunt sub controlul crescatorilor cum ar fi: conditii de mediu si vreme, fluctuatii de cerere pe piata, cotatii artificiale ale ratelor de schimb valutar, politica si performanta administratiei de stat, politica bancilor, etc) cat si subiectivi (lipsa de experienta, erori umane, etc)
 
http://www.suine.ro
Aceste constrangeri si riscuri trebuiesc cunoscute, prevazute si tratate in sensul diminuarii impactului negativ asupra crescatorilor de suine autorizati. Pentru inscriere si detalii va rugam accesati pagina ofiiciala a site-ului 

Noi afaceri agricole

Noul abator din Vatra Dornei, o investiţie de 600.000 de euro

Cel mai nou abator pentru sacrificarea şi tranşarea animalelor şi-a deschis porţile zilele trecute în zona Todireni, din Vatra Dornei. Investiţia a fost realizată de Ioan Baciu Ţăran, iar utilajele din dotarea abatorului sunt dintre cele mai moderne, importate din Germania. Mai important este însă faptul că mii de crescători de animale din bazinul Dornelor vor avea în zonă un abator specializat şi nu vor mai fi obligaţi să parcurgă zeci de kilometri pentru a-şi duce animalele la sacrificat.

„Am avut discuţii de-a lungul ultimilor ani cu zeci de oameni. Aceştia mă întrebau dacă se va mai deschide vreodată un abator în zonă. Am participat la mai multe întâlniri, cu ocazia cărora domnul Gheorghe Flutur le-a promis că se va implica pentru rezolvarea situaţiei. Demersuri a făcut în această direcţie şi domnul Petrea Dulgheru, iar rezultatele se văd acum. Vreau să le mulţumesc atât în numele meu, cât şi în numele crescătorilor din bazinul Dornelor, care astfel nu vor mai fi nevoiţi să-şi dea animalele pe preţuri de nimic samsarilor care invadaseră pur şi simplu toate satele”, a precizat Ioan Baciu Ţăran.

Investiţia de la Todireni se ridică la aproximativ 600.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii. Capacitatea de producţie a abatorului „La Baciu” va fi de zece tone lunar, dar există premise şi pentru a creşte această cifră.

„Noi suntem un abator mic, nu vrem să facem concurenţă firmelor mari de profil, iar programul de sacrificare îl vom stabili în funcţie de solicitări”, a menţionat Ioan Baciu Ţăran.

Investiţia de la Vatra Dornei a fost lăudată şi de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a avut o contribuţie majoră în demersurile pentru deschiderea abatorului.



Sursa: Monitorul de Suceava www.monitorulsv.ro 

Conditiile vietii plantelor pe ternurile irigate


O influenta importanta a irigatiei asupra vietii plantelor este aceea
privind dezvoltarea radacinilor. Pentru practica irigatiei este important sa
se cunoasca la fiecare cultura irigata de la ce adincime isi extrage apa, cu
alte cuvinte adincimea de dezvoltare a riidacinilor. In formula pentru calculul
normei de udare, unul din elementele de calcul il formeaza adincimea
medie a masei principale a radacinilor culturii ce urmeaza sa se irige, asa
numitul strat activ de sol.
In solurile irigate greutatea totala a radacinilor raportata la unitatea
de suprafata estc mai mare ca in aceleasi soluri insa neirigate. De asemenea
este  diferita localizarea masei principale a radacinilor.
Aceste diferente apar cât se poate de evident la o cultura irigata de
sfecla de zahar sau de cartofi, care produce prin irigatie - de exemplu -
o cantitate dubla de radacini sau tuberculi fata de cultura neirigata. Diferente
importante prezinta si culturile cu productie aeriana. Astfel, determinind
in experientele de la Statiunea experimentala Moara Domneascii greutatea
radacinilor de lucerna cultivatii in amestec cu golomiit, in anul al
II-lea de vegetatie, toamna dupii ultima coasa s-au gasit diferentc importante
intre martorul neirigat si una din variantele irigate (S a I a y si colab.,
1959).
In aceste experiente varianta irigata s-a mentinut in general la un plafon
minim de peste 70% din capacitatea de câmp pentru apii 1, iar productia de
in a depasit 20000 kg/ha in toti anii, cu exceptia anului 1955, ploios si
mai rece, cind a fost mai scazuta
Cercetiirile lui Pet e r' s (1957) la porumb demonstreaza si alungirea
radacinilor si consumul de apa al radacinilor descresc eu cresterea tensiunii
umiditiitii solului pre cum si cu scaderea continutului sau de umiditate la
aeeeasi tensiune. Aecest autor arata ca distanta in sol de la care radacinile
isi cxtrag apa depinde de continutul de umiditate al solului inteles nu numai
ca o capacitate, dar si in sens dinamic. Cu alte cuvinte, raza in sol pe care
o radacina  isi extrage apa este invers proportionala cu panta curbei caracteristice
a umiditiitii solului.

Dupa lucrarea lui M. Botzan

Ingrasarea culturlor de legume

Majoritatea culturilor legumicole consuma mari cantitati de substante nutritive

Specii cum ar fi: salata, ceapa,morocvul , sparanghelul, conopida, sfecla de masa, varza , castravetii reactioneza foarte bine la ingrasamintele bogate in azot . Altele raspund bine si la ingrasamintele cu fosfor: varza, sfela de masa,  morcovul, andivele, telina, vinetele, fasolea, ridichea, sparanghelul, castravetii, ceapa, tomatele. Ingrasamintele cu fosfor sunt necesare in cantitati mai mari in special pentru culturile semicere si pentru acelea a caror parte comestibila o formeaza fructele.
In general terenurile folosite pentru cultura legumelor sunt mult mai fertile datorita aplicarii culturilor organice

Faze de vegetatie la legume:
- la tomate: prima frunza adevarata,  formarea bobocilor florali, inflorirea, incputul cocerii fructelor din primul etaj
- la castraveti: prima frunza adevarata, formarea bobocilor florali, inflorirea
- la ceapa din samanta: prima frunza si inceputul ingorsarii tulpinii false, adica inceputul formarii bulbului

Aplicarea ingrasamintelor chimice sub forma de solutii: daca pamantul este prea uscat intai se uda si apoi se aplica solutia nutritiva. Dupa ingrasare saca frumzele au fost stropite cu solutie nutritiva se spala cu apa curata cu furtunu sau cu stropitoarea. Ingrasarea cu solutii nutritive se repeta la 7-8 zile cand plantele sunt mai firave sau 15-20 de zile cand plantele sunt mai viguroase.
La catraveti, morcovi, praz se folosesc solutii mult mai diluate fata de cele folosite la tomate (aproximativ de 2 ori mai diluate decat cele de la tomate)

Saturday, October 15, 2011

Gunoiul de grajd - David Davidescu

Gunoiul de grajd provine din amestecul cu urina animalelor si resturile nutreturilor care au trecut prin corpul animalelor si au fost elimninate sub forma de dejectii (balega).
Gunoiul de grajd contine ca elemente hranitoare pentru planta si sol: azot, fosfor,potasiu, calciu (var ) si numeroase microelemente. Datorita acestui fapt el este socotit ca un ingrasamant complet. Cu toate acestea pentru unele plante, o parte din substantele nutritive din gunoiul de grajd nu sunt in cantitati indestulatoare, din care cauza  de regula recoltele cele mai mari se obtin atunci cand gunoiul de grajd se pune impreuna cu alte ingrasaminte.

Importanta gunoiului de grajd ca si a altor ingrasaminte organice, nu consta numai in cantitatea de substante nutritive care se introduc in sol o data cu aceasta ci si in implicarea de a obtine conditii propice de crestere si dezvoltare a plantelor.

Gunoiul de grajd mareste cu aproape 20% puterea solului de a retine apa, imbunatatind astefel aprovizionarea plantelor cu apa mai ales pe solurile nisipoase, ceea ce face ca in anii secetosi sporurile de recolta pe astfel de soluri sa fie mai mari. Sporeste puterea solului de a retine substantele hranitoare impiedicand astfel spalarea lor in adancime, solul eliberandu-le ulterior in functie de nevoile plantelor.

Gunoiul de grajd mareste permeabilitatea solurilor argiloase (clisoase) cu 32% - 40% contribuind asfel la imbunatatirea structurii solului, la imbogatirea lui in humus si in microorganisme folositoare vietii solului.. Dupa introducerea gunoiului in sol, prin descompunerilece au loc la nivelul gunoiului se mareste cantitatea debioxid de carbon din care o parte se uneste cu apa si ajuta la solubilizzarea substantelor hranitoare.

Gunoiul de grajd reduce aciditatea solurilor podzolice (cenusii ) deoarece la o cantitate de 20-30 tone de gunoi se introduc in sol aproape  1000 kg de substante alcaline (lesietice)

Efectul gunoiului de grajd se resimte si la culturile care vin in anul al 2 lea, al 3-lea si chiar al 4-lea de la aplicare

Sunt unii cercetatori care vor sa dovedeasca ca aplicarea gunoiului de graj ar duce la diminuarea recoltei in anii secetosi prin ”arderea” ei iar in anii ploiosi ar conduce la cresterea exagerata ceea ce ar determina caderea lor prin cresterea preaexagerata.Daca se intampla toate acestea atunci se datoreste aplicarii necorespunzatoare.


Pentru informare suplimentara va recomandam si articolul despre compost http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostul-ingrasamant-organic-natural.html

Sau articolul despte ingrasamant natural - TURBA
http://roagri.blogspot.com/2011/09/ingrsaminte-organice-naturale-turba.html

Friday, October 14, 2011

Strangerea cenusii si pastrarea ei

De la fiecare familie care foloseste combustil de incalzire lemnul - se pot strange anual intre 50-80 kg de cenusa/familie. Unde se utilizeaza paiele si tulpinile 25-400 kg de cenusa/ familie anual.

Cenusa se strange zilnic si se pastreaza in vase de lut sau tabla. Se fereste de umezeaza caci astfel substantele nutritive din cenusa sunt spalate de apa si se pierd. Cenusa se cerne intr-o sita mare pentru a indeparta resturile de carmida, cuie etc. Din cand in cand se amesteca pentru a evita formarea de bulgari

Un tip de reforma agricola

Ferme model initiate de catre stat si vanzarea partilor sociale catre mediul privat
In prima faza statul este cel care isi asuma riscul afacerii si angajeaza specialisti, investeste capital. Pe urma vanzarea treptata a partilor sociale catre mediul privat la bursa sau piete specializate astfel se creeaza motorul care sa puna in miscare economia. E mult mai "ieftin" sa cumperi parti sociale garantate decat sa-ti risti propriul capital. Sustin un astfel de model in toate domeniile unde oamenii de afaceri sunt reticienti in a investi sau demara afaceri




Business Angel in agricultura

Ce este un business angel?
Un antreprenor sau un investitor care are o anumita sanatate financiara, respectiv un surplus de capital pe care doreste sa-l investeasca in alte afaceri pentru a obtine profit.

Conditiile in care un business angel investete intr-o alta afacere (de regula un start up)
Un business angel urmareste un profit viitor in conditii de risc pe care banca sau alti creditori nu si le asuma.
Banca sau alte societati de finantare pentru microintreprinderi solicita garantii pentru a-ti acorda capital pentru a demara afaceri sau in scop personal pe cand un business angel nu-ti solicita aceste garantii, tot ceea ce solicitata este implicare in afacere astfel incat aceasta sa fie un succes pentru ambele parti iar el sa-si recupereze suma investita sub forma de profit la o data viitoare. De regula isi doreste sa-si recupereze de 2-3 ori sau poate chiar mai mult, suma investita de-a lungul unei perioade de cativa ani.

Forma juridica de asociere cu un business angel
Se accepta fondarea unui nou SRL /SA, intrarea ca asociat intr-un SRL/SA existent sau prin semnarea unui contract/acord de asociere in participatiune. Acordul in participatiune este reglemetat de cadrul legal roman prin art. 251-256 Cod Comercial Roman

Alte informatii puteti afla aici


Ce va propunem noi:
Dorim sa demaram afaceri in domeniul agroalimentar.
Avem nevoie de busienss angels care sa sustina afaceri din domeniul: culturilor de legume sub sera, culturi de plante furajere in camp deschis, culturi de arbusti precum si afaceri in domeniul alimentar cum ar fi linii complete de conservare a fructelor si legumelor: compoturi, dulceturi, muraturi, bulion etc.


Daca aveti un proiect de afacere in domeniul agroalimentar si doriti finantare va rog sa ne contactati
Cei care au puterea de a investi in astfel de afaceri , isi cauta parteneri ii asteptam in echipa pentru a ne oferi reciproc tot sprijinul pentru afaceri sanaoase
relatii la: 0734-190072 , e-mail: a.maries@hotmail.com




despre criza


"Criza economică nu atinge deloc pe cei bogaţi, găsitori întotdeauna a unor soluţii pentru a-şi proteja milioanele, ci pe dezmoşteniţii soartei." C.Petrescu

Afaceri de succes in domeniul agricol

Un exemplu de organizare si de vointa.
Articolul este preluat partial de pe siteul www.ecomunitate.ro
Pentu povestea completa a celor care au reusit sa-si organizeze agricltura si sa obtina venituri de pe urma ei va rugam sa le viziatati site-ul

Se întâmplă rar, dacă nu cumva este chiar un fapt insolit, ca în România zilelor noastre, o cooperativă agricolă să fie o afacere profitabilă şi nu “pe vorbe”, ci pe rezultate economice concrete. Cooperativa Agricolă “Ţarina”, din comuna suceveanăIaslovăţ, reprezintă o astfel de poveste de succes. Cooperativa a fost înfiinţată în 2005. După numai un an de funcţionare, ea se situa deja pe locul 2 în topul firmelor mici şi mijlocii din Suceava, la categoria întreprinderilor mici agricole.

http://www.ecomunitate.ro/Asociatia_din_Iaslovat,_un_model_pentru_agricultura_din_Bucovina_(18662).html

asociere afacere agricultura

Asociere afacere agricultura



Cautam fonduri de investitii pentru constructie retea de irigatie cu microhidrocentrala in parteneriat public privat.

Cine doreste sa ia parte la proiect rugam sa-si  faca cunoscuta intentia la : 0734-190072 , e-mail: a.maries@hotmail.com


asociere afacere agricultura , fonduri de investitii in agricultura

Thursday, October 13, 2011

Cenusa - folosita ca ingrasamant

Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor sau a paielor, a cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele care au intrat in alcatuirea corpului acesto plante. Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta. De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane
Cenusa este considerata ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care are un sport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica cu potasiu.
Cenusa provenita de la floarea soarelui si risca are aproape acelasi procent de potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica. Potasiul si fosforul se gasesc in forme in care pot fi preluate cu usurinta de catre plante.
Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor. In afara de aceasta cenusa mai are si o insemnata cantitate de microelemente ca magneziu, fier, bor etc. Aceasta este si cauza pentru care nucile de macadamia cresc pe sol vulcanic, bogat in cenusa vulcanica si sunt cele mai puternica mineralizare fructe din categoria nucilor si a alunelor. Nucile de macadamia au un continut in Omega3 de trei ori mai ridicat decat uleiul de peste si asta numai datorita faptului ca cresc pe soluri vulcanice.

Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca ingrasamant. In gospodarie ea trebuie aplicata insa la plantele care o valorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la culturile semicere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipolutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca.

Pe solurile acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice contribuie la scaderea aciditatii pamantului.

Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu aratura adanca, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie sub forma pulvurenta sau in solutie. Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusii, insusirile pamantului si metoda de introducere in sol
Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000kg/ha pentru radacinoase (sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textle (in canepa) uleioase (floaresoarelui) Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari decat pe solurile acide si cand se insamanteaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi
Ca ingrasamant in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha
la cuiba sau pe randurile plantelor: 50-100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore semintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se seamana.
s-ar putea sa te intereseze si ingrasamintele pe baza de potasiu http://roagri.blogspot.com/2011/10/ingrasaminte-cu-potasiu.html
sau compostul ingramant natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostul-ingrasamant-organic-natural.html

Ingrasaminte cu microelemente

Pentru cresterea si dezvoltarea lor plantele au nevoie pe langa azot, fosfor si potasiu, care sunt luate in cantitati mai mari si de un numar insemnat de elemente care sunt necesare in cantitati foarte mici, iar fara de care plantele nu pot creste.
In prezent cele mai folosite ingrasaminte cu microelemente sunt cele cu bor, cupru, magneziu, mangan, sulf, singure sau combinate intre ele

Imgrasaminte complexe si mixte
In practica este necesar sa se aplice la o planta doua sau trei ingrasaminte deodata.
De exemplu la graul de toamna pe cernoziomul levigat de la Studina, regiunea Oltenia, Fundulea , regiunea Bucuresti superfosfatul nu da sporuri de recolta decat daca se aplica impreuna cu azotatul de amoniu sau alt ingrasamant cu azot.

Pe terenurile cu fertilitate scazuta se obtin rezultate numai daca se dau deodata ingrasaminte azotate, fosfatice si potasice

gratie RMGC, oamenii din #RosiaMontana nu au joburi. orice bussines local e interzis, exceptand mineritul cf cert. de urbanism 87/30.04.2010

Dorim sa venim in spirijul locuitorlor din Rosia Montana.
De aceea va anuntam deschis solidaritatea in ceea ce priveste dezvoltarea microintreprinderilor in zona.

Va rugam sa ne comunicati proiectele dvs de afaceri din zona Rosia Montana pentru a putea veni in sprijinul lor.

gratie RMGC, oamenii din  nu au joburi. orice bussines local e interzis, exceptand mineritul cf cert. de urbanism 87/30.04.2010 

Silvinit - ingrasamant pe baza de potasiu

Se gaseste in zacamintele naturale de la Gălean, Regiunea Bacau. Se extrage ca si sarea de bucatarie. Este alcatuit din clorura de potasiu si clorura de sodiu cu diferite impuritati.
Aspect - sare alba, alba murdar, cu cristale de culoare roz.
Nu are miros, gust sarat
Se  foloseste pe soluri neutre. Ca ingrasamant de baza.

Rosia Montana - actiune de strada


Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.
Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.
Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.
In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona,  arseniu - 5000 grame pe tona,  titan - 1000 grame pe tona,  molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.
Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg.  Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.
Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
Turcia, Cehia, GreciaCosta RicaGermaniaArgentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnilogi de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-aconsiderat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.
La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.
Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.
Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.   Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.
Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.
Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana. Promovati petitia online, dati acest mesaj mai departe!
Petitia noastra de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani, la care au luat parte peste 350 de voluntari.
Eforturile noastre au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Va propunem ca pana atunci, doar cu ajutorul dvs.  sa strangem 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa organizam de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana, la care vom putea invita toti semnatarii petitiei.  
Atasam acestui mesaj tabelul pe care puteti strange semnaturi si textele petitiilor asociate.
Daca sunteti din Bucuresti ni-l puteti inmana completat la sfarsitul lunii, cand vom stabili o intalnire la unul din corturi, pana atunci va rugam sa ne comunicati intentia de a strange semnaturi printr-un email la petitii@rosiamontana.net sau SMS la 0727.769.509. cu nume, telefon si email. Tinem legatura pentru a va comunica locul si data exacta la care vom colecta semnaturile stranse.
Daca sunteti din provincie, trimiteti semnaturile prin posta la punctul de lucru din Cluj al asociatiei Alburnus Maior pe Str. David Ferencs, nr 10, ap. 5 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania si o copie scanata pe adresa petitii@rosiamontana.net
Aveti si optiunea de a ajuta la desfasurarea acestei campanii de acasa, pe calculator. Trimiteti un email pe voluntar@rosiamontana.net prin care sa va manifestati disponibilitatea si o sa primiti detalii.
In Bucuresti am obtinut avize pentru amplasare de corturi si bannere in sectorul 1 si recent in sectorul 4.
Locatiile sunt:
Sectorul 4: Metrou Tineretului; Metrou Constantin Brancoveanu, Metrou Piata Sudului, Sos. Giurgiului - Piata Progresu, Metrou Aparatorii Patriei, Piata Unirii (capatul tramvaielor), Metrou Eroii Revolutiei.
Sectorul 1: Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei, Charles de Gaulle si Perla.
Va rugam sa va programati pe http://www.rosiamontana.net/la-corturi/ pentru voluntariat la corturi si sa recomandati prietenilor. Avem nevoie de participarea voastra!
Va multumim!
Ionut Parausanu, voluntar pentru Rosia Montana
Tel.  0727.769.509 / Fax. 0215.698.840
petitii@rosiamontana.net / ecosemnal@gmail.com

Wednesday, October 12, 2011

Ingrasaminte cu potasiu

Potasiu este necesar pentru formarea partilor lemnoase ale tesuturilor plantelor, a amidonului , grasimilor si a altor substante. Cand plantele sunt indeajuns de aprovizionate cu potasiu, devin mai rezistente la ger si imbolnavire, fructele capata o coloratie mai vie iar fibrele de in, bumbac, canepa au o calitate superioara.

Efectul bun al ingrasamintelor cu potasiu se regasesc in obiceiul taranilor de a arunca cenusa pe camp ca ingrasamant pentru a ridica fertilitatea solului.
Ingrasamintele de potasiu folosite in mod obisnuit sunt toate solubile in apa. Ingrasamintele potasice o data introduse in sol, in contact cu mustul solului, se dizolva si o parte din potasiu ramane in sucul pamantului de unde este luat de plante iar o parte se fixeaza in sol. Cea mai mare parte din acest potasiu retinut de sol  poate trece din nou in sucul pamantului de unde este luat de plante iar o parte se fixeaza in substante din care plantele cu greu il mai poate lua.
Cand se folosesc ingrasaminte potasice ce contin clorura de potasiu este bine de stiut ca daca potasiul este o substanta hranitoare pentru plante, in schimb, clorul in cantitate mare este vatamator, mai ales pentru o serie de culturi, ca tomatele, cartoful, tutunul, vita de vie. De aceea este necesar ca acest ingrasamant sa se introduca in sol  cu mult inainte de insamantare pentru ca clorul care da cu solul combinatii usor solubile in apa, sa poata fi spalat in straturile mai adanci de apele ce se infiltreaza in sol. Cel mai bn este sa se introduca sub aratura de toamna. In zonele cu umezeala multa se pot introduce si in primavara mai ales pentru culturile care nu sunt sensibile la clor.
Pentru plantele sensibile la un continut sporit la clor este mai bine sa se foloseasca sulfatul de potasiu.

Ingrasamant cu fosfor

Fosforul este necesar pentru formarea celulelor si a tesuturilor. El este utilizat inca de la inceputul vietii plantelor pntru ca participa la formarea radacinilor, semintelor si fructelor. Intra in alcatuirea unor substante care mijlocesc transformari in plante. Fosforul ajuta plantele ca sa asimileze mai bine azotul si potasiul. Platele bine aprovizionate cu fofor sunt mai rezistente la seceta, ger, infloresc mai repede si ajung la maturitate mai devreme.
Spre deosebire de ingrasamintele cu azot care pot fi spalate  cu usurinta in straturile mai adanci ale solului, ingrsamanintele cu fosfor cand sunt introduse in pamant dau in contact cu substantele din el compusi noi.          
Cu timpulacesti compusi ai fosforului trec in substante din ce in ce mai greu solubile in apa, devenind in acelasi timp greu accesibile pentru plante. In solurile podzolice (cenusii) din zonele umede aceste transformari au loc mai intensformand mai ales compusi ai fosforului cu fierul sau aluminiul. Din totalul fosforului introdus ca ingrasamant plantele utilizeaza  inmediu 15-60% restul se fixeaza in sol

Ingrasamintele cu fosfor au actiune si in anul al 2-lea intrucat atat la cele usor solubile in apa cat si la cele mai greu solubile in apa in primul an numai o parte din fosfor trece in mustul solului si se consuma de plante.

Ingrasamintele fosfatice care sunt mai greu solubile in apa se folosesc in primul rand pe terenurile cu reactie acida - mai ales prin introducerea sub brazda- unde datorita aciditatii solutiei solului trec mai usor in mustul pamantului de unde sunt luate apoi de plante. Fiind mai greu solubile in apa nu sunt potrivite pentru a fi date la cuib o data cu pamantul sau plantatul si nici in timpul vegetatiei
David DAVIDESCU


S-ar putea sa te intereseze si Compostul ingrasamant natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostul-ingrasamant-organic-natural.html

Asociere afaceri in domeniul agricol

Cautam asociati cu spatii comerciale, pretabil magazine de cartier cu vad comercial respectabil pentru deschidere lanturi de magazine care sa vanda produse agroalimentare 100% romanesti.
De asemenea cautam asociati cu masini transport marfa, dubite si tiruri de 3t pentru preluare marfa de la fermieri.
Cautam cultivatori de legume/fructe interesati sa vanda marfa in regim de consignatie

relatii la a.maries@hotmail.com


Amoniac lichid - ingrasamant pe baza de azot

Amoniac licid- Se obtine din azot si hidrogen la presiune si temperaturi inalte
Aspect: lichid incolor, la presiune de 6-15 atm, miros intepator, iritant, in concentratie mai mare toxic
Reactie fiziologica bazica, se preteaza pe toate solurile ca ingrasamant de baza.

Apa amoniacala - se fabrica din amoniac gazos introdus in apa.
Aspect: licid, fara culoare. Miros de amoniac, gust lesiatic
Se foloseste pe toate tipurile de sol. Ca ingrasamant de baza sau in cursul vegetatiei la prasitoare

Amoniacati - amoniac anhidru sau apa amoniacala in amestec cu azotat de amoniu, uree.
Aspect lichid, miros de amoniac.
Se foloseste ca ingrasamant de baza sau cu apa de udare

s-ar putea sa te intereseze si Clorura de amoniu - ingrasamant lichid  http://roagri.blogspot.com/2011/10/clorura-de-amoniu-ingrasamant-chimic-pe.html

Ureea - http://roagri.blogspot.com/2011/10/ureea-ingrasamant-chimic-pe-baza-de.html

Tuesday, October 11, 2011


EUROACTIVAGRO
Regenerator de soluri
Regenereaza terenurile foarte exploatate in culturile intensive, reactiveaza componenta microbiologica.
Se poate utiliza si pentru descompunerea in camp a rezidurilor vegetale si transformarea lor in humus
BIPROMOTER
Bioactivator de soluri, bogat in macro si micro elemente necesare plantelor
Ideal pentru fertilizarea gardinii dumneavoastra
EUROACTIV MIX
Ingrasamant pe baza de azot pentru toate tipurile de culturi
Se poate utilize in mod special pentru fertilizarea gazonului
Produsele le gasiti la: 
Adresa: Bacau, str. Arcadie Septilici, nr. 7, cod postal 600234
Mobil: 0040 755 070 044