Te invit la joc! Fa-ti firma virtuala si castiga bani

Thursday, September 29, 2011

Compostul - ingrasamant organic natural

Compostul, nu este o inventie a mileniului 3, despre compost vorbesc si cartile de agricultura scrise pe vremea socialismului romanesc. Iata ce scrie David Davidescu in cartea sa ”Indrumator pentru folosirea ingrasamintelor si alimentelor” din anul 1963 publicata la Inteprinderea Poligrafica Iasi
Compostul se obtine din fermentarea diferitelor resturi vegetale si animale din gospodarie, singure sau in amestec cu moloz, var, namol, pamant, turba, gunoi de grajd, etc.

In compost pot intra resturi de la bucatarie, frunze coceni de porumb, tulpini si palarii (capitule) de floarea soarelui, gunoi de curte, oase sfarmate,resturi de la arii, ape menajere, nutreturi stricate, fecale, resturi de plante de in, canepa, bumbac etc.

Descompunerea acestor substante se face la suprafata pamantului, in platforme asezate la loc umbrit, ferit de vant si neinundabil, cu o latime de 2-3 metri la baza, 1,5 - 2m in partea superioara si 1 - 1,5 m inaltime, sau in gropi sapate in pamant.

Platforma de compost se face in camp sau in apropierea gospodariei.
Cand avem materiale, din care unele se descompun mai incet si altele mai repede, se grupeaza separat de la inceput, pentru ca fermentarea sa se faca in platforme (gramezi deosebite).


Materialele maruntite cat mai bine se amesteca si se uda cu apa, urina, must de gunoi  de grajd si se aseaza alternativ in straturi de 20 - 30 de centimetri, pana la incaltimea de 1- 1,5 cm. Materialele compostate pot fi stratificate cu zapada.

Pentru ca descompunerea sa se faca cat mai uniform, se fac gauri de aerisire; dupa 1-2 luni de la asezare, cand materialele se descompun greu, sau 3-4 luni, cand se descompun mai usor, platforma se desface, se amesteca , se lopateaza si se cladeste din nou.  Daca se usuca, se uda cu apa, cam o data la 2-3 saptamani. Fermentarea dureaza 4-6 luni pana la un an. Daca in timpul fermentarii se degaja gaze rau mirositoare, calitatea compostului va fi inferioara, pentru a inlatura aceasta, se fac cu ajutorul unui par, gauri de aerisire situate la 80 cm una de alta.

Fermentarea se considera terminata, cand materialul devine omogen, capata o culoare inchisa si aspect pamantos.
Se pot pregati foarte multe amestecuri pentru compost, cele mai numeroase sunt cele in care se foloseste turba.

Compost de turba si gunoi de grajd. La o parte de gunoi de grajd se adauga 1-3 parti de turba, dupa umiditatea care o contine si gradul de descompunere a turbei. Se aseaza succesiv straturi de turbba si de gunoi de grajd de 20-30 cm grosime. Dupa 4-6 luni este gata pentru a fi folosit, se intrebuinteaza in aceleasi doze ca si gunoiul de grajd de 20-30 cm grosime. Dupa 4-6 luni este gata pentru a fi folosit;  se intrebuinteaza in aceleasi doze ca si gunoiul de grajd.

Compost de turba si fecale. Pe fudalul platformei se aseaza un strat de 50-60 cm gunoi de grajd proaspat. Dupa ce s-a ridicat temperatura la 50-60 grade celsius, se aseaza un strat de turba zvantata pe o grosime de 40-50 de centimetri si se adauga fecale in proportie de 0,5- 3 tone pentru fiecare tona de turba.  Se lasa sa se ridice temperatura la 50-60 de grade celsius (4-5 zile) si se aseaza un nou strat de turba si fecale. Se continua asa pana se ajunge la inaltimea de 1,5 - 2 metri

Compost de turba si must de gunoi de grajd sau urina. Se pregateste in mod asemenator cu compostul de turba si fecale, numai ca in loc de fecale se adauga 0,5-2t de must de gunoi sau urina pentru  1 tona turba. Cand nu exista turba se pot pregati in mod asemanator composturi de paie tocate sau pleava cu fecale sau must de gunoi de grajd in proportie de 1 : 1 sau 1: 2

Composturi din diferite resturi vegetale. Materialele maruntite si amestecate se aseaza alternativ in straturi de 20-30 cm. Fiecare strat se acopera cu pamant (5 -6 cm) sau turba. Daca materialele compostate au calciu putin, pe fiecare strat se adauga 2-3 % (fata de greutatea materialului compostat) var, moloz, dolomit, tuf calcaros sau cenusa 8-10 %. Pentru a grabi descompunerea pe fundul platformei se recomanda sa se adauge un strat de gunoi sau turba sau material compostat.



Composturi din excrementele animalelor si pamant. In grajdul animalelor in loc de asternut de paie se aseaza un strat de pamant scat care se improspateaza zilnic. Dupa 10-15 zile, acest strat se curata si se transporta intro groapa cu peretii captusiti, adanca de 1 - 1,5 metri, pe fundul careia s-a asternut un strat de pamant uscat sau de paie sau de tulpini de porumb sau floarea soarelui. Dupa ce se umple, se mai lasa sa dospeasca 10-20 de zile dupa care se scoate pe o platforma la suprafata pamantului unde fermentarea continua aerob inca 2-3 saptamani.

De regula un astfel de compost  se pregateste cu excremente porcine. Sub cocina sau lateral  se face aceasta groapa unde excrementele se acopera cu pamant.
Compostarea in gropi se poate face si pentru alte resturi organice din gospodarie. In acest caz intr-o groapa adanca de 0,5- 1,7m cu fundul bine batatorit, se aseaza resturile vegetale pe o grosime de 30-40 cm si se umezesc cu apa, urina sau fecale diluate. Se acopera apoi cu un strat de 5-6 cm pamant. Se procedeaza asa alternativ pana se umple groapa, cand se acopera cu un strat de 10-15 cm de pamant.
Pentru a grabi fermentarea, dupa ce s-a umplut 1/3 din groapa, se aseaza un strat de 10-20 cm gunoi de grajd proaspat de cal. Dupa 2-3 luni de zile este de regula bun pentru a fi folosit, dupa ce mai intai se aeriseste timp de 1-2 saptamani.

Compostarea bostinei de struguri. Bostina necompostata, folosita ca atare, acidifica solul. Printr-o buna compostare se obtine insa un ingrasamant valoros. Pentru aceasta bostina se aseaza pana la o inaltime de cca 2m in straturi succesive de 15-30 cm grosime, care se stropesc cu o solutie cu ingrasaminte cu azot - la fel ca la pregatirea gunoiului artificial- adaugandu-se in plus var pentru neutralizarea aciditatii. La o tona de bostina se adauga 20 kg calciu, 5 kg fosfor (P2O5) SI 5kg azot (N). Dupa asezarea fiecarui strat se uda cu o cantitate egala cu greutatea stratului de bostina si daca este posibil se adauga o cantitate mica de gunoi de grajd proaspat. Dupa cateva zile temperatura se ridica la 50-60 grade celsius, iar dupa aceea se stabilizeaza in jur de 40 grade celsius.Daca este necesar dupa 3-4 saptmani se lopateza si se cladeste din nou. Dupa 2-3  saptamani se lopateaza si se cladeste din nou. Dupa 3-4 luni cand s-a terminat dospirea compostul este bun de dus la camp.

Asezarea in platforma se poate face si prin alternarea straturilor de bostina (20- 25 cm) cu straturi de pamant (10-15 cm). La fiecare strat se adauga pentru fiecare tona cate 5 kg N, 5 kg P2O5, 2- kg CaO si 5-6 kg K2O. Se uda. Dupa 20-30 zile se lopateaza si se cladeste din nou.

Coardele de vita de vie, care care reprezinta cca 2 t/ha, daca se maruntesc si se incorporeaza in sol impreuna cu 40-50 kg/ha azot (N), reprezinta o ingrasare echivalenta cu 4-5 tone/ha de gunoi degrajd.

Composturile sunt ingrasaminte cu actiune rapida si se pot folosi cu succes pentru ingrasarea tuturor culturilor agricole.

Exemplu de doze de ingrasare cu compost (tone/ha)

Metoda de ingrasare
Culturile
soluri
usoare
lutoase
grele
Ingrasamant de baza
Cereale paioase
8-10
10-15
15-20
Tuberculifere si radacinoase
10-15
20-25
25-30
Plante furajere
10-15
20-25
25-30
Legume
15-20
20-30
25-35
Pomi
15-20
20-30
25-35
La cuib
Legume
4-6
6-8
8-10
In timpul vegetatiei
Cereale paioase
5-6
5-6
5-6
Pasuni si fanete
6-10
6-10
6-10




S-ar putea sa-ti fie folosior si TURBA- ingrasamant organic natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/ingrsaminte-organice-naturale-turba.html
sau informatiile de pe acest blog http://agricultura-sustenabila.blogspot.com/2011/10/joseph-jenkins-toaleta-uscata-note-de.html




No comments:

Post a Comment